Știință și Religie

axiologie

Search for glossary terms (regular expression allowed)
Begin with Contains Exact termSounds like
All A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Term Definition
axiologie

[teologie] (din gr. axia = valoare)

Axiologia apare ca propunere de cugetare filosofică preocupată de natura valorilor, de natura judecăţilor de valoare şi de ierarhia valorilor. Termenul este menţionat de Eduard von Hartmann în lucrarea „L’Axiologie et ses divisions” (1890), respectiv în lucrarea „Grundiss des Axiologie” (1905), precum şi de Paul Lapie în „La logique de la volonté” (1902) 1. Axiologia contemporană este văzută ca

„[...] o teorie privind natura valorilor şi judecăţilor de valoare. Se distinge în mod uzual între valori estetice (privind frumuseţea unui obiect sau a unei acţiuni), valori morale (privind calitatea a ceva de a fi bun sau drept) şi valori ştiinţifice ori intelectuale (privind coerenţa sau adecvarea unei teorii).” 2

Pe plan religios, dacă buddhismul sau confucianismul ignoră aceste distincţii, teologia creştină le întâlneşte şi le priveşte într-o viziune şi demers proprii, specifice scalei de valori pe care Hristos Însuşi o propune. Țelul vieţii creştine este dobândirea harului, ceea ce presupune nu atât respectarea unei reţete de valori, fie ele morale sau intelectuale, cât împlinirea Fericirilor. Cuvântul lui Dumnezeu adresat omului ţine întâi de toate de ontologie, te învaţă „a fi” după modelul „Celui ce este” prin excelenţă. Axiologia creştină este întâi de toate duhovnicească, prin raportarea fiinţării proprii la fiinţarea ipostasului divino-uman care este Hristos şi întru Care se validează tot gestul omenesc. Căutarea asemănării întru sfinţenie cu Hristos depărtează pe om de la tot păcatul, înţeles ca preocupare „cu nimicul”, adică cu lucrurile neesenţiale. Sfântul este cel care întrupează în sine însuşi, prin asceza şi prin dăruirea sa lui Hristos, „axiologia” valorilor pe care Dumnezeu le împărtăşeşte omului prin însăşi viața Sa, şi care se arată în om lucrătoare ca roadă a Duhului: „dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva cărora nu este lege” (Gal. 5, 22-23). 3

Bibliografie: 1. Wikipedia (versiunea franceză) ; 2. George Allan, Axiology, în vol. J. Wentzel Vrede van Huyssteen (editor-sef) & colaboratori, (Gale) Encyclopedia of Science and Religion, 2003, ed. Macmillan reference USA, USA, p. 51; 3. Molitfelnic, ed. IBMBOR, Bucureşti, 1998, p. 129.

A se vedea şi: teologie.